Alexandru Ciocan, senior researcher la Energy Policy Group (EPG), atrage atenția că în anul 2025 conceptul de securitate energetică nu mai poate fi evaluat exclusiv prin prisma capacităților de producție convențională sau a rezervelor de combustibili fosili. În opinia expertului, stabilitatea sistemului energetic depinde acum de capacitatea României de a se adapta rapid la schimbările tehnologice, climatice și economice.

„Securitatea energetică nu se rezumă la cât de multă energie putem produce în mod convențional, ci depinde de cât de repede și de eficient putem adapta infrastructura la noile realități. Flexibilitatea, diversificarea, interconectarea, integrarea surselor regenerabile și capacitatea de a gestiona în timp real variațiile de producție și consum sunt decisive”, a explicat Ciocan.

Expertul EPG consideră că menținerea producției pe bază de cărbune nu mai poate fi justificată prin invocarea securității energetice. Acesta atrage atenția asupra efectelor nocive pe care exploatările miniere le au asupra sănătății publice și subliniază lipsa de rentabilitate a centralelor pe cărbune.

„Contrar percepției răspândite, centralele pe cărbune nu mai oferă de ani buni un avantaj competitiv real. Costurile ridicate de operare, obligația achiziționării certificatelor de emisii de CO2, întreținerea unor echipamente învechite și pierderile structurale le fac profund nerentabile. Complexul Energetic Oltenia (CEO) supraviețuiește doar datorită subvențiilor de stat și fondurilor europene”, a precizat Ciocan.

Acesta a amintit și de sprijinul financiar consistent acordat CEO în ultimul deceniu: împrumuturi de 251 de milioane de euro în 2020, 241 de milioane în 2021, 535 de milioane în 2022 și 57 de milioane în 2025, toate destinate achiziției certificatelor de emisii.

Tranziția energetică: stocare, reconversie și implicarea comunităților

Potrivit analizei, România trebuie să își concentreze eforturile pe dezvoltarea capacităților de stocare a energiei, atât prin baterii, care pot fi implementate rapid, cât și prin hidrocentrale cu acumulare prin pompaj. Aceste proiecte ar trebui sprijinite prin Fondul pentru Modernizare și alte instrumente financiare europene.

Totodată, închiderea minelor și a centralelor pe cărbune nu poate fi realizată fără un program național de reconversie profesională a lucrătorilor din acest sector. Ciocan susține că formarea în competențe verzi – de la energie regenerabilă la digitalizare și mentenanța rețelelor – este esențială pentru a sprijini o tranziție justă.

„Implicarea activă a autorităților locale în gestionarea Fondului pentru o Tranziție Justă, adaptată nevoilor fiecărei comunități, este critică pentru asigurarea unei tranziții sustenabile”, a concluzionat cercetătorul EPG.