Sute de credincioşi au participat, duminică, la proclamarea locală a canonizării Sfântului Cuvios Mucenic Gherasim (Iscu) de la Tismana, care a avut loc după Sfânta Liturghie oficiată de un sobor de arhierei, preoţi şi diaconi condus de Mitropolitul Irineu al Olteniei.

"Bucurie mare se face în ceruri pentru cel care se mântuieşte, deoarece îngerii se bucură şi cântă această intrare a sfinţilor în Împărăţia Lui Dumnezeu. Iar din viaţa Sfântului Gherasim ştim că în momentul trecerii sale la cele veşnice a exclamat 'Auzi, îngerii cântă!', ceea ce înseamnă că trecând din lumea aceasta îngerii însoţesc pe sfinţi. Şi astfel noi cântăm în slujbele noastre şi în acatistul sfântului 'Bucură-te cel ce eşti împreună cu îngerii', că într-adevăr el s-a făcut înger în trup. A călătorit în această viaţă lepădându-se de sine, pentru că astfel a învăţat de la Mântuitorul Hristos: cel ce voieşte să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie", a spus ÎPS Irineu.

Potrivit acestuia, Sfântul Gherasim, de îndată ce a fost arestat chiar din Mănăstirea Tismana, el a ştiut că viaţa lui s-a schimbat şi trebuie să fie martor al Învierii Mântuitorului Iisus Hristos prin pătimirea şi răstignirea sa.

"Sfântul s-a ridicat încet-încet pe Crucea Domnului până va bea paharul muceniciei şi este cea mai înaltă treaptă a unui preot care a ascultat la hirotonie şi s-a asemănat cu sfinţii mucenici în taina hirotoniei după care a devenit mucenic mărturisitor. Sfinţii mucenici sunt singurii la care Mântuitorul Iisus Hristos coboară şi le pune coroana cea neveştejită a biruinţei. În temniţă, Sfântul Gherasim i-a învăţat pe deţinuţi cum să se roage, cum să rostească rugăciunea inimii, pentru care faptă a fost bătut cumplit, dar suferea cu mare răbdare aceste chinuri, deoarece le considera pentru sufletul său. În final, în ultimul moment al vieţii, s-a petrecut o minune şi mai mare: Sfântul Gherasim nu doar că şi-a iertat torţionarul, dar l-a şi ajutat să se mântuiască, trecând astfel dincolo de porunca evanghelică", a mai spus ÎPS Irineu.

Din soborul ierarhilor care au slujit, duminică, la Mănăstirea Tismana au mai făcut parte arhiepiscopii Varsanufie al Râmnicului şi Atanasie al Marii Britanii şi Irlandei de Nord; episcopii Ignatie al Huşilor, Lucian al Caransebeşului, Nicodim al Severinului şi Strehaiei, Antonie de Bălţi, Sebastian al Slatinei şi Romanaţilor şi Nestor al Devei şi Hunedoarei; episcopii vicari Paisie Lugojanul al Arhiepiscopiei Timişoarei şi Teofil Trotuşanul al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului; şi Arhiereul vicar Gherontie Hunedoreanul al Episcopiei Devei şi Hunedoarei.

Arhimandritul Gherasim Iscu s-a născut la 21 ianuarie 1912 în satul Valea Şuşii, din comuna Poduri, judeţul Bacău, primind la botez numele Grigore. A intrat în viaţa monahală de la 12 ani, la Mănăstirea Bogdana din judeţul Bacău. În 1932 a ajuns la Mănăstirea Tismana, unde a fost tuns în monahism cu numele Gherasim. A urmat seminarul monahal de la Mânăstirea Neamţ, apoi a continuat la Mănăstirea Cernica pe care l-a absolvit ca şef de promoţie în 1935.

După studii de Teologie la Bucureşti, a fost, pe rând, stareţ la Mănăstirea Arnota, bibliotecar la Mănăstirea Cernica, apoi misionar în Transnistria. În 1943, a fost numit stareţ la Tismana. În 1948 a fost arestat, după ce a fost contactat de luptătorii din rezistenţa anti-comunistă şi a ţinut o predică anti-comunistă. Dus iniţial la Craiova, apoi la Aiud, Piteşti, Gherla şi la Canal, la Poarta Albă. După lungi suferinţe, s-a îmbolnăvit şi a fost dus la Sanatoriul din Târgu-Ocna. A trecut la cele veşnice într-o zi de Crăciun, la 25 decembrie 1951 la Târgu Ocna.

În anul 2024, Sfântul Sinod a aprobat canonizarea a 16 sfinţi mărturisitori în temniţele comuniste şi mari duhovnici, printre aceştia numărându-se şi Sfântul Cuvios Mărturisitor Gherasim (Iscu) de la Tismana. La 4 februarie 2025 a avut loc proclamarea generală a canonizării tuturor la Bucureşti, urmată, pe parcursul anului, de proclamări locale ale canonizării în eparhiile în care aceştia şi-au închinat viaţa lui Dumnezeu.