Deși ne aflăm în plină eră digitală, în care tabletele și platformele online au devenit parte din viața școlară, realitatea din teren arată un contrast puternic: multe școli din România încă se încălzesc cu lemne.

Un exemplu recent vine din județul Gorj. Școala gimnazială „Capul Dealului” din comuna Brănești a achiziționat, prin procedură directă, lemne de foc în valoare de 38.500 RON (aproximativ 7.700 de euro). Contractul a fost atribuit firmei NEXTWOOD din localitatea Bălteni, același județ.

În lipsa unor sisteme moderne de încălzire, instituția de învățământ se bazează încă pe sobele tradiționale pentru a asigura confortul termic al elevilor și profesorilor.

Situația de la Brănești nu este singulară. În numeroase localități rurale, infrastructura școlară a rămas în urmă, iar investițiile în sisteme de încălzire centralizată sau pe bază de energie regenerabilă sunt rare. Această realitate contrastează cu discursurile oficiale despre digitalizare și modernizarea educației.

Deși soluția pe bază de lemne este încă funcțională și relativ ieftină pentru comunități mici, dependența de această metodă ridică întrebări privind eficiența energetică, siguranța elevilor și impactul asupra mediului.